RSS Feed

Ce să nu faci când prezinți un proiect în fața unor liceeni

Posted on

Loud Children

Bun.

Simt nevoia să dau toate detaliile situației ca la sfârșit să nu par chiar nebună.

Momentan mă ocup de promovarea unui proiect. Nu e greu dar nici floare la ureche nu e. Deoarece proiectul se adresează atât studenților cât și elevilor de liceu, astăzi a trebuit sa merg la un liceu ca să fac câteva ”class prezentations”. Astfel m-am trezit la 7 dimineața, m-am aranjat, nu am reușit să mănânc și am pornit spre stația de tramvai. Trebuia să iau 5-ul ca să ajung în 700… unde urma să mă întâlnesc cu o fată ca să mergem împreună la liceu(…) . Când am ajuns acolo, am vorbit cu directorul care era incredibil de amabil și ne-a dat o listă cu toate clasele de a 11-a și a 12-a, și a și rugat băiatul de servici să se plimbe cu noi, să ne arate unde sunt sălile. Per total prezentările de la liceul acesta au fost ok. Nimic de comentat deocamdată.

După ce am plecat de la liceul X am mers spre liceul Y. Acolo doamna Director nu era deloc încântată să ne vadă… Dar într-un final ne-a permis să mergem la 5 clase ca să prezentăm proiectul. Bun. De aici începe.

În prima clasă în care am mers, domnul profesor ne-a luat la mișto, și cu un sarcasm delicat a subliniat că ne pierdem timpul cu voluntariatul și că ar trebui să ne angajăm… că până la urmă totul se reduce la bani. Din acel moment orice șansă am fi avut noi de a capta interesul elevilor, și-a luat frumos bagajele și a sărit pe fereastra.

 Înainte să intrăm în sala dânsului, am prevăzut ca nu o sa țină mai mult de 3-5 min prezentarea… însă până și-a spus of-ul profesorul, noi am stat aproape 10 min, și cu greu am reușit să spunem tot ce aveam de zis. Țin să vă reamintesc că în acel moment eram nemâncată, obosită și nebăută (apă și cafea). După ”palma peste față” pe care am primit-o de la dânsul… am ajuns să devin și incredibil de nervoasă. Ok… am numărat până la zece și am încercat să nu mai mă uit urât la el. Eram ZEN.

Ce am învățat de la această experiență? Dacă profesorul este miștocar, îî întrerup ”poezia”, mă scuz că trebuie să mai merg și la alte clase și că timpul e scurt, și sayonara! Altfel risc să … citiți în continuare.

Următoarele 3 clase la care am fost erau ok. Erau elevi interesați, dar majoritatea erau neinteresați. Am încercat să îmi păstrez optimismul dar începeam să simt cum toată agitația și stresul din acea zi mă storcea de orice fel de stare… plăcută. Mda.

Am ajuns la ultima clasă de pe listă: Clasa a XII-a mate-info…

Intrăm frumușel în sală, ne scuzăm că întrerupem ora și începe colega mea să prezinte proiectul. Am stabilit încă de la început că o să facem cu rândul prezentările, una eu, una ea. Elevii, cum s-au văzut scutiți de ora de informatică au început să se agite, iar clownii clasei si-au făcut simțită prezența. Ugh.

Biata mea colegă nu reușea nici cum să spună ceva. Băieții o abordau cu tot felul de texte învechite: ”Vin-o mai aproape; Cum te numești; Poți să îmi dai numărul tău de telefon, etc” timp în care eu eram la tablă și scriam site-ul unde puteau să intre ca să se înscrie la proiect.

Și copiii vorbeau, și vorbeau iar colega mea nu reușea să facă nimic, și profa se uita pe geam, și, și, și ….

M-am întors brusc la ei și am țipat: PUTEȚI SĂ FACEȚI PUȚINĂ LINIȘTE?! COLEGA MEA ARE SĂ VĂ ZICĂ CEVA!

Clownii din primele rânduri au căscat bine ochii, cei din spate au tăcut 5 secunde, profa s-a ridicat de pe scaun, iar colega mea se uita la mine uimită. Cum am continuat? M-am blocat. Atunci colega a încercat să salveze cumva situația dar elevii au devenit și mai agitați, și axați numai pe mine… Însă în mod uimitor, când am întrebat dacă au nelămuriri… 2 fete din spatele clasei au spus că vor să aplice pentru proiect… Până au completat ele formularele de aplicare băieții și-au reluat ”întrebările” dar parcă erfau mai liniștiți, ori i-am speriat, ori nu aveau chef de mine… însă un singur clown insista. El nu vroia deloc să participe la proiect dar cu toate astea, la sfârșitul orei am văzut că s-a dus să ia unul dintre flyer-rele pe care le-am lăsat pe catedră. Oare o să aplice pe proiect?

Ce am învățat: Că trebuie să învăț să mă relaxez. Că nu trebuie să îmi ies din fire atunci când cineva nu mă ascultă. Că este important ca atunci când prezinți ceva, să vorbești destul de tare încât să audă cei din spate, dar și cei din față să fie interesați să asculte. Să păstrezi contactul vizual cu ”elevii miștocarii” fiindcă asta oarecum îi potolește. Și în rest: Chillax, Chillax Chillax!

Îți mulțumesc că ai citit până la sfârșit 🙂

Anunțuri

About undoi3

I'm a student

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: